Art. 220^6: Stabilirea şi plata contribuţiei asiguratorie pentru muncă

CAPITOLUL IX: Contribuţia asiguratorie pentru muncă
SECŢIUNEA 2: Înregistrarea în evidenţa fiscală, baza de calcul,
declararea, stabilirea şi plata contribuţiilor sociale obligatorii
Art. 220^6: Stabilirea şi plata contribuţiei asiguratorie pentru muncă

(1) Persoanele fizice şi juridice prevăzute la art. 2201 lit. a) au obligaţia de a calcula contribuţia asiguratorie pentru muncă şi de a o plăti la bugetul de stat, într-un cont distinct, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile sau până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se plătesc veniturile, după caz. Persoanele fizice prevăzute la art. 2201 lit. b) efectuează plata contribuţiei până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), persoanele fizice care îşi desfăşoară activitatea în România şi obţin venituri sub formă de salarii de la angajatori care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanţă în România şi care datorează contribuţiile sociale obligatorii pentru salariaţii lor, potrivit instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte, au obligaţia de a calcula contribuţia asiguratorie pentru muncă, precum şi de a o plăti lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile, numai dacă există un acord încheiat în acest sens cu angajatorul.
(3) Calculul contribuţiei asiguratorie pentru muncă se realizează prin aplicarea cotei prevăzute la art. 2203 asupra bazei de calcul prevăzute la art. 2204, cu respectarea prevederilor art. 2205.
(4) Din contribuţia asiguratorie pentru muncă încasată la bugetul de stat se distribuie lunar, până la sfârşitul lunii în curs, o cotă de:
a) 15%, care se face venit la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale constituit în baza Legii nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu modificările ulterioare;
b) 20%, care se face venit la Bugetul asigurărilor pentru şomaj;
c) 5%, care se face venit la Sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale;
d) 40%, care se face venit la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru plata concediilor medicale;
e) 20%, care se face venit la bugetul de stat într-un cont distinct.
*) În anul 2019, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în conformitate cu prevederile art. 2206 alin. (6) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, din contribuţia asiguratorie pentru muncă încasată la bugetul de stat se distribuie lunar, până la sfârşitul lunii în curs, o cotă de:
a)12%, care se face venit la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, constituit în baza Legii nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu modificările ulterioare;
b)17%, care se face venit la bugetul asigurărilor pentru şomaj;
c)2%, care se face venit la Sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale;
d)21%, care se face venit la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru plata concediilor medicale;
e)48%, care se face venit la bugetul de stat într-un cont distinct.
(41) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2028 inclusiv, contribuţia asiguratorie pentru muncă încasată la bugetul de stat de la angajatorii care desfăşoară activităţi în sectorul construcţii şi care se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5 se distribuie integral la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale constituit în baza Legii nr. 200/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
(5) Aprobarea metodologiei de distribuire a sumelor plătite de contribuabili în contul distinct şi de stingere a obligaţiilor fiscale înregistrate de către aceştia se va stabili prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.
(6) Cotele prevăzute la alin. (4) lit. a)-e) se pot modifica prin legea anuală a bugetului de stat.
(7) În cazul în care au fost acordate sume pentru perioade anterioare, reprezentând salarii sau diferenţe de salarii, stabilite prin lege sau în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii, precum şi în cazul în care prin astfel de hotărâri s-a dispus reîncadrarea în muncă a unor persoane, sumele respective se defalcă pe lunile la care se referă şi se aplică prevederile legale în vigoare în acea perioadă. Contribuţia datorată potrivit legii se calculează şi se plăteşte până la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost plătite aceste sume.