De la măsurile conservatorii, trecând cu atenție prin acțiunea oblică, până la acțiunea pauliană, cartea este un ghid pentru practicienii și teoreticienii dreptului.

Cartea este bazată pe experiența profesională de judecător a autorului și pe o bogată consultare a jurisprudenței instanțelor românești și din alte țări. În plus, ea oferă o abordare inedită a acțiunii oblice și a acțiunii pauliene, analizând, pe rând, toate instituțiile dreptului civil, pornind de la reglementarea Codului civil din 2009, dar făcând paralele și identificând diferențele față de sistemul Codului civil anterior.

Lucrarea este deosebit de utilă, deoarece se apleacă și asupra unor instituții din procedura civilă, dreptul penal și procedură penală, acțiunea oblică și cea pauliană fiind forme prin care pot fi invocate instituții aparținând altor ramuri de drept. Autorul oferă și o abordare sintetică, examinând probleme mai abstracte – de exemplu, formularea unor acțiuni oblice înlănțuite cu acțiuni pauliene ori numai între ele – sau probleme care presupun analiza simultană a mai multor instituții de drept.

Formația de practician a autorului i-a îngăduit să deceleze elementele inedite care rezultă din această corelare, sesizând nu numai subtilitatea teoretică a unor construcții juridice, ci și relevanța lor practică. Ca urmare, inventarul restrâns al normelor din Codul civil care guvernează acțiunea oblică și acțiunea pauliană a fost lărgit prin normele altor instituții care, în mod direct sau indirect, creează un spațiu de utilizare pentru aceste două instrumente juridice. Persoană fizică, persoană juridică, dreptul familiei, succesiunile, garantarea obligațiilor, prescripția extinctivă sunt asemenea instituții din care autorul desprinde perspective noi și utile pentru examinarea acțiunii oblice și a acțiunii pauliene.

Scrisă într-un stil limpede și cursiv, lucrarea conține un capitol privitor la dreptul de gaj general al creditorului – pentru care nu a existat o analiză cuprinzătoare în doctrină –, un capitol referitor la măsurile conservatorii asupra patrimoniului debitorului – atât în reglementarea din legislația civilă actuală, cât și din cea anterioară –, precum și un capitol de drept comparat, în care sunt analizate instituțiile similare din dreptul francez, italian și german.

Toate capitolele fac trimitere la jurisprudența cea mai recentă a instanțelor naționale, dar și la jurisprudența veche, consacrată a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a curților de apel, precum și a instanțelor franceze.